Kremlinul condiționează pacea în Ucraina. Cererea Rusiei vizează România

Un nou val de tensiuni diplomatice a fost declanșat de Moscova, după ce un înalt oficial rus a declarat că încheierea războiului din Ucraina este posibilă doar dacă Alianța Nord-Atlantică își retrage trupele din Europa de Est. Declarațiile, venite din partea lui Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de externe, au fost preluate de presa internațională și vizează explicit România și țările baltice.

Cererea Moscovei: retragerea completă a trupelor NATO din Est

Serghei Riabkov a afirmat că „fără o reconfigurare substanțială a posturii militare a NATO în Estul Europei, conflictul din Ucraina nu poate fi încheiat”, potrivit surselor citate de Newsweek. Oficialul rus a descris prezența militară aliată în statele baltice, Polonia și România drept o amenințare strategică directă la adresa Federației Ruse.

Declarația vine pe fondul unei retorici tot mai agresive a Kremlinului, care insistă că extinderea NATO și desfășurarea de trupe în proximitatea granițelor rusești constituie principala cauză a instabilității regionale.

Riabkov a precizat că Moscova consideră „imperativă” retragerea contingentelor aliate și a cerut „garanții scrise, obligatorii și verificabile” privind neextinderea suplimentară a NATO.

România și țările baltice – în centrul disputei geopolitice

Țările vizate de solicitările Rusiei includ România, Lituania, Letonia și Estonia – toate fiind membre ale NATO și state unde Alianța și-a consolidat prezența militară după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și, ulterior, după invazia Ucrainei în 2022.

14:50 • POLITICĂ

Avram Gal cere un plan de guvernare coerent: „Trăiesc, la fel ca mulți români, sentimentul că România își pierde reperele și energia”

15:03 • ECONOMIE

Banca Mondială a început să calculeze sărăcia într-un mod nou

În România, SUA au dislocat aproximativ 3.000 de soldați, pe lângă trupele franceze și ale altor state membre care participă la misiuni de poliție aeriană și apărare colectivă în cadrul Flancului Estic.

Țările baltice găzduiesc, de asemenea, forțe multinaționale în cadrul grupurilor de luptă NATO (Enhanced Forward Presence), ca parte a eforturilor de descurajare a unei potențiale agresiuni ruse.

NATO respinge ferm presiunile ruse

În paralel cu solicitările ruse, unele publicații americane, inclusiv NBC News, au relatat că administrația SUA ar analiza posibilitatea reducerii prezenței sale în Europa de Est, ca parte a unor negocieri mai ample privind stabilitatea regională. Se vehiculează o potențială retragere a până la 10.000 de soldați din România și Polonia, dislocați în urma escaladării conflictului din Ucraina.

Cu toate acestea, oficialii de la Washington nu au confirmat aceste planuri, iar Alianța a reiterat că forțele dislocate în Est au un caracter pur defensiv.

Reacția oficială a NATO nu a întârziat. Un purtător de cuvânt al Alianței a declarat că „deciziile privind poziționarea trupelor NATO sunt luate exclusiv de statele membre și sunt adaptate nevoilor de securitate colectivă”. Mai mult, orice eventuală retragere ar necesita consensul aliaților și ar depinde de o scădere substanțială a amenințărilor din partea Rusiei.

Analiștii politici subliniază că cererile Moscovei au mai puțin șanse să fie luate în considerare, în contextul în care Ucraina continuă să fie teatrul unor confruntări armate intense, iar Rusia este considerată agresorul.

Condiții imposibile pentru pace?

Declarațiile recente par să contureze o poziție negociatorie rigidă din partea Moscovei, în care pacea în Ucraina este condiționată de cedări majore din partea Occidentului. Cu toate acestea, diplomații occidentali avertizează că orice acord bazat pe retrageri militare unilaterale ar pune în pericol echilibrul de securitate din regiune și ar încuraja agresiuni viitoare.

Aceasta nu este prima dată când Rusia cere retragerea NATO din fostele state comuniste. Încă din decembrie 2021, înainte de declanșarea invaziei, Moscova a transmis un „proiect de tratat” prin care solicita interzicerea extinderii NATO și revenirea la situația dinainte de 1997, când primele state din fostul bloc sovietic au aderat la Alianță.

Până în prezent, aceste solicitări au fost refuzate sistematic de Occident, pe motiv că încalcă principiile suveranității naționale și ale apărării colective.