Rovina, aurul care aprinde scandaluri: Comisia Europeană susține, comunitatea respinge, statul tace

Adoptată la finalul anului trecut, Strategia Națională pentru Resurse Minerale Neenergetice este descrisă de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) ca un document „modern”, aliniat la principiile dezvoltării durabile și tranziției verzi. Cu accent pe reindustrializare, exploatarea resurselor critice și refacerea mediului, strategia urmărește, pe termen lung, transformarea României într-un actor relevant pe piața europeană a materiilor prime neenergetice.

Cu toate acestea, strategia nu este însoțită de un plan de implementare detaliat. Nu sunt menționate termene clare, obiective cuantificabile, bugete alocate sau pași intermediari de evaluare. Documentul rămâne, astfel, la nivelul unor direcții generale, fără garanții privind aplicarea efectivă.

Rovina: un proiect în stand-by

Un exemplu ilustrativ al decalajului dintre intenții și realitate este situația perimetrului minier Rovina, considerat unul dintre cele mai promițătoare zăcăminte de aur și cupru din România. Într-un răspuns oficial la o solicitare parlamentară, MEDAT recunoaște că în perimetrul Rovina „nu se desfășoară activități de exploatare”. Drept urmare:

• Nu există locuri de muncă nou create;

• Nu există date despre producție minieră;

• Nu se încasează redevențe sau alte contribuții economice.

12:02, 16.06.2025 • POLITICĂ

AUR îl acuză pe Nicușor Dan de blocaj constituțional și cere ca CCR să intervină

17:57, 14.06.2025 • POLITICĂ

AUR solicită CCR să constate existența unui conflict juridic între Președinte și Parlament

Totodată, Ministerul precizează că nu are competențe directe în privința licenței de exploatare, direcționând întrebările către Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale. Această fragmentare instituțională ridică semne de întrebare privind capacitatea statului de a gestiona eficient proiecte miniere strategice.

Rolul redus al statului și dependența de capitalul privat

Strategia prevede ca statul și companiile aflate sub autoritatea MEDAT să aibă un rol preponderent de reglementare, în timp ce exploatarea efectivă a resurselor ar urma să fie realizată de entități private, prin concesiuni. Activitatea companiilor de stat este condiționată de atragerea de finanțări externe sau de parteneriate cu investitori, inclusiv din afara Uniunii Europene.

Această abordare ridică îngrijorări legate de:

• externalizarea controlului asupra unor resurse strategice;

• posibila vulnerabilitate în fața unor investitori cu interese opace;

• limitarea beneficiilor directe pentru stat și comunitățile locale.

Consultare publică declarativă

Strategia invocă în mod repetat ideea consultării comunitare și a transparenței decizionale. Totuși, documentul nu oferă detalii despre mecanismele concrete de implicare a populației sau despre modul în care opiniile comunităților afectate vor fi integrate în procesul decizional.

În lipsa unui cadru clar de consultare, aceste principii riscă să rămână la nivel declarativ.

Decizia Comisiei Europene

Comisia Europeană a publicat în această dimineață prima listă de proiecte de materii prime desemnate ca strategice în cadrul Regulamentului European pentru Materii Critice (CRMA).

Printre cele 47 de proiecte anunțate în statele membre ale Uniunii Europene se află și proiectul minier Rovina, din România, destinat exploatării aurului și cuprului în Munții Apuseni. Decizia Executivului european de a include acest proiect pe lista investițiilor de interes public major a atras critici vehemente din partea organizațiilor de mediu și a comunităților locale.

Rovina: dezvoltare economică sau distrugere ecologică?

Proiectul minier Rovina, derulat de compania European Goldfields și preluat ulterior de Euro Sun Mining (ESM), este cel mai mare perimetru aurifer fără cianuri din România. Deși investitorii susțin că exploatarea va genera locuri de muncă și venituri pentru economie, organizațiile de mediu avertizează că impactul asupra zonei va fi devastator.

„Proiectul minier Rovina, care vizează extracția aurului și a cuprului, va devasta o zonă extinsă din Munții Apuseni. Desemnarea lui drept proiect strategic de către Comisia Europeană legitimează o inițiativă deja declarată ilegală de instanțele din România. Aceasta nu este dezvoltare, ci distrugere, și ne vom opune cu hotărâre. Avem avantajul timpului și al determinării, spre deosebire de investitori sau guverne”, afirmă Roxana Pencea-Brădățan, de la MiningWatch România.

Exploatarea aurului de la Rovina: contracte strategice, opoziție locală și obstacole juridice

Exploatarea auriferă de la Rovina a devenit un punct fierbinte al dezbaterilor economice și de mediu. Firma canadiană Euro Sun Mining, prin subsidiara sa locală Samax România, a încheiat un Memorandum de Înțelegere obligatoriu cu gigantul anglo-elvețian Glencore, cel mai mare comerciant de materii prime din lume. Acest acord conferă Glencore dreptul de preemțiune asupra întregii producții ce va fi extrasă de la Rovina și posibilitatea de a nominaliza un membru în Consiliul de Administrație al Euro Sun.

Zăcământul Rovina, situat în Munții Metaliferi, județul Hunedoara, conține 217 tone de aur și 635.000 tone de cupru, iar proiectul minier este clasificat ca al 14-lea cel mai mare zăcământ în curs de dezvoltare din lume. Cu toate acestea, proiectul se confruntă cu rezistența localnicilor și a activiștilor de mediu, care au contestat impactul ecologic al viitoarei exploatări.

Aviz de mediu anulat și probleme juridice

În urma unei mobilizări intense a comunității locale și a organizațiilor de mediu, Curtea de Apel Cluj a anulat avizul de mediu al proiectului. Judecătorii au considerat că evaluarea impactului asupra mediului a fost deficitară, ceea ce pune în pericol startul operațiunilor miniere. Fără acest aviz, Euro Sun Mining nu poate începe exploatarea și trebuie să reia procesul birocratic pentru obținerea aprobărilor.

Compania a anunțat în 2023 că va pregăti o nouă documentație pentru obținerea avizului, susținând că proiectul este sprijinit de autoritățile locale, datorită potențialului său de dezvoltare economică. Exploatarea ar urma să genereze o producție anuală de 4,5 tone de aur și 9.000 de tone de cupru, pe o perioadă de 17 ani.

Interesele Glencore și contextul internațional

Glencore, compania care a obținut drepturile asupra producției de la Rovina, este unul dintre cei mai mari jucători globali din sectorul minier, cu 150.000 de angajați și venituri de peste 217 miliarde de dolari în 2023. În România, Glencore este cunoscută mai ales pentru operațiunile sale în domeniul tradingului de cereale și mărfuri agricole, prin intermediul Glencore Agriculture România SRL.

Memorandumul dintre Euro Sun Mining și Glencore face parte dintr-o strategie mai amplă a Uniunii Europene, care a desemnat exploatarea de la Rovina ca fiind strategică, în contextul nevoii de independență față de resursele din afara blocului comunitar.

r972A